SECŢIUNEA IV - grafice

I.1. Capidava, lot OPRIŞ 2000 (continuare – analiză de capacităţi)

GRAFICUL 8. Corelaţia dintre grupele morfologice şi grupele volumetrice.

Repartiţia vaselor mari pe grupe volumetrice distincte este deosebit de evidentă; distribuţia se face în jurul standardelor de volum pentru solide, respectiv modius (8,72 l.) şi semimodius (4,37 l.). Valorile primelor 5 vase sunt: 8,43 l., 4,87 l., 4,4 l., 4,27 l., 4,26 l., 3,49 l. Această ultimă valoare ar putea să nu aibă nici o legătură cu standardul pentru solide (fiind mai aproape de congius, respectiv optimea de amfora, adică 3,275 l.). Oscilaţiile valorilor se pot datora, fireşte, imperfecţiunii de execuţie a acestor vase, în condiţii neprofesionale, dar şi unor imperfecţiuni de măsurătoare sau desen. Reamintesc aici că sistemul de calcul implementat bazei de date măsoară volumul numai până la diametru gâtului.

Ar fi adăugat că cele două vase în jur de doi litri ar putea fi un submultiplu. Aceste două vase aparţin aceloraşi grupe morfologice care compun şi clasele de volum superioare.

Grupele morfologice 2b şi 4, pentru care nu există decât exemplare mici, ar putea să nu aibă semnificaţie volumetrică (dar lotul de recipiente este prea restrâns pentru a trage concluzii în acest sens).

Ar fi adăugat că cele două exemplare ale grupei a 3-a, deşi au demonstrat o bună solidaritate pe aproape toate graficele, nu par să se arondeze aceleiaşi tradiţii. Exemplarul de la fig. 3/2 ar putea fi datorat morfologiei de tradiţie slavă (este, de altfel, unul dintre vasele a căror pastă conţin cioburi pisate); în schimb, exemplarul de la fig. 3/3, deşi asemănător în multe, are câteva elemente care nu îl recomandă unor analogii în lumea slavă: un diametru maxim aproape la jumătatea înălţimii (ceea ce, coroborat cu arcuirea bună, exclude aparteneţa la Penkovka) şi o margine mai dezvoltată (asemănător grupelor 1 şi 2, vezi graficul 5, unde această situaţie este clar reflectată). În concluzie, putem face o distincţie morfologică, numind o grupă 3a (fig. 3/3) şi o grupă 3b (fig. 3/2).

Grafic 9. Capidava. Amfore sub 25 de litri. Se observă o clară specializare a formelor (tipurilor), cel puţin la prima vedere. De exemplu, toate amforele Antonova sunt utilitare pentru solide (divizionara este uşor subdimensionată; corect: 2,183; modius este supradimensionat; corect: 8,73), toate tipurile Carthage sunt destinate lichidelor, ca şi Zeest 99, spatheion, Kuzmanov XIV. Unele standarde sunt extrem de precise (congius are 3,32 în loc de 3,275, iar sfertul de modius are 1,645 în loc de 1,640), ceea ce face ca abaterile relativ mari ale altor standarde să fie curioase. Grupajul de 5,6 l. are 1 litru mai puţin pentru a fi un dublu-congius (6,55), însă piesele respective ar trebui să fie utilitare pentru lichide, fiindcă se regăsesc în congius şi în divizionară (3,32 şi 1,645). Tendinţa la vasele mari este de supradimensionare. Dacă grupa modius nu este departe de standard (8,9 în loc de 8,732), grupele de 15,28 şi 20,31 l. sunt aberaţii (corect 13,098 şi 17,464). În fine, vasele de provizii mai mari decât standardul avantajează pe cei care au de primit, nu pe cei care au de dat; or, în acest caz, recipientele provin din mediu militar, deci de la cei care aveau de primit, aşa încât faptele au sens (şi lasă loc la fraude, evident: după împărţirea la 8 măsuri de 2,137 l, din “standardul” de 20.31 – reprezentând “oficial” două măsuri modius, rămâne un rest “necontabilizat” de 3,214 l.). În fine, rămâne întrebarea dacă nu există o unitate de măsură necunoscută, de puţin peste 5 litri (cu multipli respectivi). Indiferent care ar fi explicaţia (cea cu frauda este mai interesantă), cert este că măsura de circa 5 litri este întâlnită la nord de Dunăre şi este plauzibil că ea derivă din vase de astfel de dimensiuni, ajunse la N de fluviu şi devenite unităţi de măsură.

Dacă abaterile de la norme sunt voluntare, înseamnă că soldaţii erau tăiaţi de la porţie şi la băutură (amforele de “dublu-congius” sunt mult sub normal). În cazul alimentelor solide era păcălit însă furnizorul (indiferent cine ar fi), iar porţionările pe divizionare erau corecte.

ÎNAPOI LA GRAFICE MOFOLOGICE CAPIDAVA

ÎNAPOI LA SUMAR ANEXE

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – CONCLUZII CAPIDAVA

MAI DEPARTE – L.2. (Popina-Garvăn)